Introducere in terapia psihanalitica

produs popular cu 13 vizualizari recente

Timp de un secol, psihanaliza si-a confirmat valoarea terapeutica in conditii sociale si culturale mereu schimbate. Si, in mod firesc, tehnica psihanalitica s a modificat si perfectionat, adaptandu se la specificul pacientilor care solicitau ajutor terapeutic, din ce in ce mai indepartati de psihonevrozele abordate de Freud (tulburari de personalitate narcisice si borderline sau chiar psihoze). Prezentul tratat de tehnica psihanalitica ofera o perspectiva sintetica si extrem de clara asupra evolutiei tehnicii psihanalitice, prezentand atat abordarea clasica, dar si abordarea contemporana. W. Mertens insista in acest volum asupra modului in care sunt tratate in psihanaliza contemporana aspecte deosebit de importante ale terapiei psihanalitice: interpretarea rezistentei, transferul si contratransferul ca instrumente clinice, interviul preliminar, semnificatia viselor si multe altele. Teoria tehnicii psihanalitice este bogat ilustrata prin vignete clinice. Studentii, psihologii sau medicii care doresc sa se instruiasca in continuare in psihoterapia psihanalitica, dar, fireste, si terapeutii deja formati si alti cititori vor gasi in aceasta carte un ghid pentru o mai buna intelegere a desfasurarii procesului psihanalitic. O alta explicatie posibila a problemei de ce clinicienii buni, chiar daca sunt de proveniente teoretice diferite, obtin rezultate pozitive asemanatoare, consta in urmatoarea idee: cea mai semnificativa forma de intuitie din partea analis- tului consta in intuitia interactiunilor transfer–contratransfer si mai ales a propriilor lacune de empatie, care apar in orice terapie (inevitabil). Terapeutii buni pot sa faca fata cu bine intreruperii contactului, in timp ce terapeutii ambitiosi, care se simt impliniti, intampina dificultati sa mai reactioneze empatic dupa critica, dezamagirea sau retragerea pacientului. Este important ca relatia terapeutica sa fie utilizata cu folos atunci cand analistul poate anti- cipa, pe baza intelegerii sale scenice, fantasmele transferentiale inconstiente ale pacientilor sai. Cand oamenii se hotarasc sa mearga la un psihanalist, ei au in vedere, de cele mai multe ori, scopuri terapeutice foarte clare. De exemplu, vor sa se simta mai vii, sa scape de frecventele dureri de cap, sa se delimiteze mai bine fata de alti oameni, sa atinga o capacitate de traire sexuala mai intensa, sa renunte la ganduri compulsive chinuitoare, sa scape de angoasele de contact si de relatie, sa vada din nou un sens in viata lor, sa se desparta in cele din urma de un partener pe care nu-l iubesc, dar fara sa traiasca sentimente profunde de abandon, sa-si domine vechile experiente traumatice, sa depaseasca in sfarsit sentimentele jenante de vinovatie si inferioritate, sa invete sa-si controleze starile continue de angoasa si multe altele. Scopurile terapeutice ale unui pacient care cauta tratament merita sa fie luate in serios, iar in cercetarile recente s-au dovedit a fi importante criterii de prognoza si succes, deoarece pot contine o apreciere privind adecvarea si capacitatea de colaborare - Wolfgang Mertens Wolfgang Mertens este profesor de psihologie clinica si psihanaliza la Universitatea Ludwig Maximilian din München. Cuprins Cuvant introductiv Cuvant inainte 1. Perspectiva istorica asupra dezvoltarii terapiei psihanalitice 1.1. Dezvoltarea tehnicii psihanalitice la Freud 1.1.1. Din 1886 pana in 1896: perioada preanalitica 1.1.2. Din 1896 pana in 1910: epoca descoperirilor fundamentale 1.1.3. Din 1910 pana in 1919: perioada consolidarilor 1.1.4. Din 1919 pana in 1926: noua formulare a teoriei pulsionale si dezvoltarea teoriei structurale 1.1.5. Din 1926 pana in 1939: psihologia psihanalitica a Eului 1.1.6. Rezumat. Despre dezvoltarea tehnicii psihanalitice 1.1.7. Bibliografie recomandata 1.2. Cateva dezvoltari ulterioare si inovatii la elevii si succesorii lui Freud 1.2.1. Otto Rank 1.2.2. Sandor Ferenczi 1.2.3. Franz Alexander 1.2.4. James Strachey 1.2.5. Michael Balint 1.2.6. Bibliografie recomandata 1.3. Influentele diferitelor completari teoretice asupra tehnicii tratamentului 1.3.1. Influenta psihologiei Eului asupra tehnicii tratamentului 1.3.2. Influenta teoriilor relatiilor de obiect asupra tehnicii tratamentului 1.3.3. Influenta psihologiei Sinelui asupra tehnicii tratamentului 1.3.4. Influenta cercetarii neonatale asupra tehnicii tratamentului 1.3.5. Rezumat 1.3.6. Bibliografie recomandata 2. Scopurile tratamentului in psihanaliza 2.1. Perspectiva istorica 2.2. Scopurile analitice ale tratamentului 2.2.1. Rezolvarea unei nevroze de transfer 2.2.1.1. Cercetari empirice ale rezolvarii transferului 2.2.1.2. Rezolvarea nevrozei de transfer si beneficiul terapeutic 2.2.2. Anularea amintirilor ecran 2.2.3. Reluarea procesului de dezvoltare intrerupt 2.2.4. Dezvoltarea capacitatilor autoanalitice 2.2.5. Schimbarea proceselor cognitive 2.3. Influenta normelor si a valorilor socioculturale 2.4. Rezumat 2.5. Bibliografie recomandata 3. Indicatii pentru psihanaliza si psihoterapie psihanalitica 3.1. Perspectiva istorica 3.2. Criterii fenomenologice si structurale ale adecvarii 3.3. Starea psihodiagnostica de ansamblu: profiluri diagnostice 3.4. Nivelul procesului de organizare 3.5. Tendinte de obiectivare in diagnoza tulburarilor structurale ale Eului 3.6. Formarea j�tii diagnostice si stereotipii de perceptie ale psihanalistilor 3.7. Procese de prelucrare a informatiei in stabilirea indicatiei terapeutice 3.8. Cercetari empirice 3.9. Dependenta de analist a analizabilitatii pacientului — pe calea spre o indicatie terapeutica bazata pe interactiune 3.10. Rezumat 3.11. Bibliografie recomandata 4. Psihanaliza, psihoterapie analitica si psihoterapie fondata pe psihologia abisala 4.1. Perspectiva istorica 4.2. Deosebirile intre psihanaliza si psihoterapia analitica 4.3. Psihanaliza sub aspectul „eficientei economice 4.4. Psihoterapia fondata pe psihologia abisala 4.4.1. Psihoterapia dinamica 4.5. Psihoterapia cu baza psihanalitica (Kutter) 4.6. Psihoterapia orientata spre psihologia dezvoltarii (Blanck si Blanck) 4.7. Terapia psihanalitic interactionala (Heigl Evers si Heigl) 4.8. Psihoterapia psihanalitica in cazul tulburarilor caracteriale grave si al personalitatilor borderline (Kernberg) 4.9. Modelul stadial al metodelor psihanalitice de tratament (Gedo si Goldberg) 4.10. Trecerea de la psihoterapie la psihanaliza 4.11. Rezumat 4.12. Bibliografie recomandata 5. Primul interviu psihanalitic 5.1. Perspectiva istorica 5.2. Primul interviu psihanalitic si anamneza abisala 5.3. „Recomandarile lui Balint 5.4. Dimensiunile epistemologice ale primului interviu 5.5. Posibilitati de orientare in primul interviu 5.6. Anamneza biografica sub aspectul psihologiei abisale 5.7. „Interviul structural al lui Kernberg 5.8. Rezumat 5.9. Bibliografie recomandata 6. Regula psihanalitica fundamentala 6.1. Perspectiva istorica 6.2. Aspecte ale asocierii libere din perspectiva psihologiei sociale si a sociologiei limbajului 6.3. Regula fundamentala si pandantul ei la analist 6.4. Capacitatea de oscilare in comunicarea psihanalitica 6.5. Asocierea libera ca rezistenta 6.6. Psihanaliza fara regula fundamentala? 6.7. Utilizarea regulii fundamentale 6.8. Fantasme inconstiente ca determinante ale asocierii libere 6.9. Asocierea libera si determinismul psihic 6.10. Distantarea de continuturile manifeste — perspective ale psihologiei gestaltiste 6.11. Cercetari empirice 6.12. Rezumat 6.13. Bibliografie recomandata 7. Atitudinea psihanalitica de cunoastere 7.1. A putea asculta: aspecte metodologice 7.2. Despre obiectul psihanalitic 7.3. Accesul din perspectiva hermeneuticii si a hermeneuticii abisale 7.4. Ipoteza psihanalitica la o interpretare din perspectiva hermeneutica abisala 7.5. Despre atitudinea cognitiva specifica atentiei liber flotante 7.6. Intelegerea logica, psihologiga si scenica 7.7. Empatia din perspectiva psihanalitica 7.7.1. Empatie, simpatie si caldura 7.7.2. Empatie si identificare 7.7.3. Identificare concordanta si complementara 7.7.4. Diferite moduri pentru identificarea concordanta si complementara 7.8. Tulburari ale capacitatii de empatie 7.9. Regresia in procesul de cunoastere 7.10. Motivatiile intelegerii empatice 7.11. Dimensiunea de dezvoltare a empatiei 7.12. Body empathy 7.13. Rezumat 7.14. Bibliografie recomandata 8. Interpretare si reconstructie 8.1. Interpretare 8.1.1. Perspectiva istorica 8.1.2. Interventie si interpretare 8.1.3. Tipuri diferite de interpretare 8.1.3.1. Interpretarea continutului 8.1.3.2. Interpretarea rezistentei (interpretarea apararii) 8.1.3.3. Interpretarea transferului 8.1.3.4. Interpretarea transferului in aici si acum 8.1.3.5. Interpretarea exterioara a transferului 8.1.3.6. Interpretarea genetica 8.1.3.7 Interpretarea netransferentiala 8.1.3.8. Tipuri de interpretare in analiza visului 8.1.3.9. Alte diferentieri 8.1.4. Activitatea analistului in timpul interpretarii 8.1.5. Interpretarea si transferul analistului 8.1.6. Reflectarea interpretarii 8.1.7. Criterii pentru corectitudinea interpretarilor 8.1.8. Rezumat 8.1.9. Bibliografie recomandata 8.2. Reconstructia 8.2.1. Perspectiva istorica 8.2.2. Observatii privind conceptul de trauma 8.2.3. Avantajele reconstructiei 8.2.4. Adevarul despre reconstructii: adevar istoric versus adevar narativ 8.2.5. Psihanalistul: arheolog sau poet? 8.2.6. Duc multe drumuri catre scop? 8.2.7. Rezumat 8.2.8. Bibliografie recomandata 9. Alianta terapeutica 9.1. Perspectiva istorica 9.2. Indicatori ai aliantei terapeutice 9.3. Masuri pentru stimularea aliantei terapeutice 9.4. Aparitia aliantei terapeutice aduce intr adevar un progres? 9.5. Lucrari empirice privind alianta terapeutica 9.6. Rezumat 9.7. Bibliografie recomandata 10. Transferul 10.1. Perspectiva istorica 10.2. Constatarea transferului ca aparare a analistului — cateva aspecte teoretico istorice 10.3. Transferul: repetare a trecutului sau creatie noua? 10.4. Functiile transferului 10.5. Componentele interactionale din transfer 10.6. Rezumat 10.7. Bibliografie recomandata 11. Utilizarea transferului 11.1. Perspectiva istorica 11.2. Pozitia centrala a analizei transferului 11.3. Intensificarea transferului si nevroza de transfer 11.4. Rezistenta si transfer 11.5. Intelegerea aluziilor de transfer 11.6. Comunicarea propriilor sentimente (contratransferentiale)? 11.7. Incertitudinea adecvarii sau inadecvarii impresiilor 11.8. Impiedicarea transferului si nevrozei de transfer? 11.9. Cercetari empirice 11.10. Rezumat 11.11. Bibliografie recomandata 12. Nevroza de transfer 12.1. Perspectiva istorica 12.2. Nevroza de transfer — mit sau realitate clinica? 12.3. Ubicuitatea nevrozei de transfer? 12.4. Inlocuirea completa a nevrozei adulte? 12.5. Reactii de transfer versus nevroza de transfer 12.6. Interpretabilitatea nevrozei de transfer in cazul tulburarilor structurale ale Eului? 12.7. Functia scenica a Eului in nevroza de transfer 12.8. Destinul nevrozei de transfer dupa terminarea analizei 12.9. Rezumat 12.10. Bibliografie recomandata 13. Contratransferul 13.1. Istoric 13.2. Diferite conceptii despre contratransfer 13.2.1. Conceptia „clasica 13.2.2. Conceptia „totalizanta 13.2.3. Contratransferul ca transfer al analistului 13.3. Rezistenta contratransferentiala 13.4. Nevroza de contratransfer 13.5. Identificarea proiectiva 13.6. Contratransferul sexual 13.7. Rezumat 13.8. Bibliografie 14. Gestionarea contratransferului 14.1. Istoric 14.2. Indicatori ai contratransferului 14.3. Autoanaliza contratransferului 14.4. Vise contratransferentiale 14.5. Forme de manifestare si gestionarea rezistentei de contratransfer 14.6. Cum se procedeaza cu identificarea proiectiva sau cat de desavarsita trebuie sa fie continerea? 14.7. Rezumat 14.8. Bibliografie 15. Analiza rezistentelor 15.1. Istoric 15.2. Definitia rezistentei 15.3. Functia multipla a rezistentelor 15.4. Utilizarea analizei rezistentelor 15.5. Abordarea afirmativa a lui R. Schafer 15.6. Rezultatele grupului de cercetare de la Mt. Zion 15.7. Caracterul central al rezistentei transferentiale 15.8. Rezumat 15.9. Bibliografie 16. Perlaborarea 16.1. Istoric 16.2. Pasi ai procesului de perlaborare: explicatia cauzala, explicatia intentionala si intelegerea hermeneutica 16.3. Conflict, simptom, nevroza si necesitatea perlaborarii 16.4. De ce perlaborarea, adica analiza, este adesea atat de anevoioasa? 16.5. Rezumat 16.6. Bibliografie 17. Analiza viselor 17.1. Istoric 17.2. Importanta interpretarii viselor 17.3. Unele aspecte ale cercetarii experimentale a viselor 17.4. Functiile visarii 17.5. Diferentierea intre visul manifest si cel latent 17.5.1. Visele in tratamentul pacientilor cu tulburari severe ale Eului 17.5.2. Travaliul visului in cazul tulburarilor narcisice de personalitate 17.5.3. In ce consta visul manifest? 17.6. Semnificatia visului initial 17.6.1. Despre functia prognostica si diagnostica a visului initial 17.6.2. Despre analist in visul initial 17.7. Rezumat 17.8. Bibliografie 18. Personalitatea analistului 18.1. Istoric 18.2. Diferite motive pentru profesia de psihanalist 18.3. Structuri de personalitate diferite 18.4. Experiente cu diferiti analisti 18.5. Personalitate, teorii si reprezentari axiologice 18.6. Rezumat 18.7. Bibliografie 19. Sexul analistului 19.1. Scurt istoric 19.2. Influenta sexului in relatia reala si in relatia transferentiala 19.3. Este mai bine pentru o femeie sa mearga la o psihanalista? 19.4. Diferite constelatii sexuale 19.4.1. Transferul patern oedipian al pacientei asupra analistei (10) 19.4.2. Transferul matern oedipian al pacientei asupra analistului (12) 19.4.3. Transferul oedipian matern al pacientului asupra analistei (13) 19.4.4. Transferul patern oedipian al pacientului asupra analistei (14) 19.4.5. Transferul oedipian matern al unui pacient asupra analistului (16) 19.5. Cercetari empirice 19.6. Rezumat 19.7. Bibliografie 20. Trecerea la act 20.1. Scurt istoric 20.2. Acceptarea trecerii la act 20.3. Trecerea la act ca provocare pentru analist 20.4. Transferul erotizat si sexualizarea 20.5. Contactul corporal — trecerea la act a analistului 20.6. Rezumat 20.7. Bibliografie 21. Reactia terapeutica negativa 21.1. Scurt istoric 21.2. Impulsuri din partea teoriilor relatiilor de obiect 21.3. Reactia terapeutica negativa: cauze iatrogene? 21.4. Problema interpretarii corecte 21.5. Motivatia terapeutica negativa 21.6. Aspecte tehnice 21.7. Rezumat 21.8. Bibliografie 22 Factori eficienti 22.1. Scurt istoric 22.2. Modul de a proceda al analistului ca factor eficient 22.2.1. Recunoasterea contratransferului 22.2.2. Capacitatea de a asculta 22.2.3. Empatia 22.2.4. Sustinerea 22.2.5. Continerea 22.2.6. Interpretari transferentiale 22.2.7. Interpretarile si reconstructiile genetice, interpretari extratransferentiale 22.2.8. Interpretarea si relatia se exclud reciproc? 22.3. Procesele psihice ale pacientului in calitate de factori eficienti 22.3.1. Insight ul ca factor eficient 22.3.1.1. Caracterul ramificat al retelelor de semnificatie (nevrotice) 22.3.1.2. Insight ul afectiv 22.3.2. Interiorizarea 22.3.3. Noua experienta relationala 22.4. Rezumat 22.5. Bibliografie 23. Terminarea analizei 23.1. Scurt istoric 23.2. Criterii ale terminarii 23.3. Valori empirice 23.4. Dizolvarea iubirii de transfer? 23.5. Este sfarsitul analizei cu adevarat un sfarsit? 23.6. Analize fara sfarsit la nevrozele de caracter? 23.7. Rezumat 23.8. Bibliografie 24. Cercetarea rezultatelor 24.1. Scurt istoric 24.2. Lipsa de cercetare asupra terapiei psihanalitice? 24.3. A castigat cu adevarat fiecare si a meritat fiecare un premiu? 24.4. Este posibila cercetarea empirica in psihanaliza? 24.5. Observatii la critica lui Grünbaum 24.6. Optiuni pentru o viitoare cercetare in psihoterapie 24.7. Cercetare intraclinica sau extraclinica? 24.8. Rezumat 24.9. Bibliografie Postfata La prima editie La a doua editie Bibliografie